"Ma Yi Shang Shu" de la Wu-Xing
Delegatia chineza
Se facuse deja ora trei dupa amiaza si se parea ca intalnirea cu partenerii chinezi nu avea sa se termine prea curand. Au oamenii astia o rabdare atunci cand vine vorba de...rabdare de nu ai pomenit - stateau atenti, nemiscati si fara ca vreun muschi facial sa le tradeze vreun sentiment. Oare le placea ceea ce auzeau sau nu le placea? Aveau sa decida sa investeasca sau aveau sa faca o plecaciune specifica de ramas bun dupa care sa ne spuna ca nu suntem ceea ce isi doresc ei?
Partenerul meu obosise de cat de mult vorbise si la cata apa bause cred ca se simtea precum o camila dupa ce a vizitat o oaza in Sahara in timp ce chinezii priveau la el cum isi cauta cifrele prin notite si tragand cu ochiul la prezentarea power point care incremenise de vreun sfert de ora la ultimul slide.
Am mers langa translator si i-am soptit sa ii traduca sefului delegatiei, Cheng, care era si veteran de varsta al grupului, o intrebare simpla - "doriti sa luam pauza de masa acum sau...?".
Chipul sau se lumina dinr-odata. Zambi, spuse ceva traducatorului care mi-a transmis: "A spus - credeam ca nu mai intrebati!".
In secunda doi i-am facut semn partenerului meu sa nu se mai chinuie, sa opreasca tot si sa aprinda luminile in sala de sedinte.
M-am adresat din nou translatorului: "Intreaba-l daca doreste sa mergem la un restaurant traditional romanesc sau la unul cu un alt specific, orice prefera dumnealor".
"Ar prefera sa mearga la un restaurant traditional chinezesc. Este curios sa vada ce calitate au preparatele traditionale chinezesti in Romania", mi-a tradus interpretul vorbele lui Cheng.
"Perfect! Mergem la Wu-Xing", i-am raspuns. Oricum era singurul restaurant chinezesc de care auzisem in Bucuresti si nici nu mancasem in viata mea la "chinezesc" desi ma dadeam acum mare cunoscator de bucatarie traditionala...
S-au intors cu totii, deodata. Spusesem ceva gresit?
"Ce stii despre Wu-Xing?", m-a intrebat Cheng prin intermediul translatorului.
"E cel mai bun restaurant chinezesc pe care il stiu in Bucuresti!", am raspuns.
Au inceput sa rada in hohote. O fi existand vreun alt restaurant mai bun in Bucuresti de care sa nu stiu eu? Trebuia sa fac o documentare temeinica inainte...!!!
Wu-Xing - conceptul
"Dragul meu, Wu-Xing, in limba chineza, este un concept filosofic al celor cinci chi care domina evolutia tuturor evenimentelor la un moment dat. Mai este cunoscut si ca cele cinci faze sau cele cinci elemente care sunt lemnul, focul, pamantul, metalul si apa. In filosofia noastra, evolutia fiecarei fiinte, entitati, a Pamantului sau chiar a cosmosului este influentata de aceste faze, ciclice, care se intrepatrund si se completeaza sau se distrug reciproc", a spus Cheng, zambindu-mi aproape parinteste.
Am ascultat traducerea interpretului, dand din cap si micsorandu-mi ochii in semn de atentie, ca si cum as fi inteles...
"Interesant", am ingaimat eu. "Probabil ca de aceea restaurantul si-a ales acest nume", am mai completat eu, total pe dinafara conceptului filosofic chinez.
"Vom vedea daca il si merita", mi-a raspuns Cheng.
Wu-Xing - restaurantul
Pe drumul catre Mega Mall mi-am permis sa il intreb pe Cheng daca il deranjeaza ca mergem la un restaurant de tip food-court din incinta unui mall comercial pentru a include si o sesiune de shopping daca dorea cineva din cadrul delegatiei. Mi-a raspuns ca nu si ca, dimpotriva, i-ar face mare placere sa incerce preparatele oriunde s-ar afla ele.
Ajunsi la restaurant i-am auzit pe chinezi discutand intre ei, apoi seful delegatiei s-a intors spre translator, spunandu-i ce isi dorea fiecare, iar cand a venit randul felului sau de mancare a rostit simplu "Ma Yi Shang Shu".
Ma Yi Shang Shu
"Ma Yi Shang Shu? Ce doreste?", l-am intrebat eu pe translator.
"Furnici care urca in copac!", a raspuns el.
"Furnici? Sunt prajite sau cum?", m-am aratat eu nedumerit.
S-a uitat la mine cu o figura de om care vede un extraterestru, apoi mi-a raspuns ca pentru profani: "Sunt niste spaghete cu carne. Denumirea vine de la modul in care arata preparatul dupa ce este gatit. Ia-ti si tu unul, o sa-ti placa. Doar ca e un pic picant!".
Picant? Asta era de mine...
"Vreau si eu o portie de furnici picante!" i-am spus angajatului care nu mai prididea sa ne aduca ce comandasem.
Ne-am asezat la mese, eu langa seful delegatiei care s-a uitat la ce mi-am luat. A zambit si a inceput sa deguste "furnicile". Ii citeam pentru prima data o expresie pe chip - una care imi spunea ca incerca sa isi ascuta toate simturile olfactive si gustative si sa descopere preparatul pana la ultima lui celula pe care sa o divizeze pana la atomi pentru a descoperi si ultimul graunte de sare sau ultima bucatica de condiment puse in preparatul acela. Am inceput sa mananc si eu, chinuindu-ma un pic cu betisoarele de lemn - deh, am vrut betisoare ca sa fiu cat mai "chinez" cu putinta.
"Ei, ce spune, ii place cum gatim in Romania preparatele chinezesti?", i-am facut eu semn translatorului sa intrebe dupa vreo 5 minute.
Cheng mi-a raspuns simplu, intr-o engleza si cu un accent care imi amintea de filmele lui Jackie Chan: "This is one of the best Ma Yi Shang Shu I have ever eaten abroad!"
Am zambit si am incercat sa mananc cu betigasele pentru a gusta si eu din preparatul care il impresionase pe chinez. Am reusit intr-un final sa intorc cateva spaghete pe instrumentele de lemn si am gustat din bunatatea de "furnici" - erau intr-adevar delicioase si picante exact cum imi plac mie! Deci astfel de mancare chinezeasca savurau colegii mei la fiecare pauza de pranz atunci cand eu dadeam fuga pana la vreun fast-food american de prin zona? Nu am stiut ce pierd...
"Ma Yi Shan Shu", a continuat seful delegatiei chineze, "este una dintre cele mai cunoscute retete chinezesti si, daca nu o faci cum trebuie, nu iti iese. Aici se vede ca bucatarul care a preparat produsele sau care a facut reteta se pricepe."
Ma bucuram sa aud asta si vedeam pe chipul interlocutorului meu o adevarata satisfactie pentru a-mi impartasi cunostintele sale despre "furnicile care urca in copac".
"Preparatul original se face cu carne tocata de porc, vermicelli, fasole, usturoi, ceapa verde, ghimbir si diferite mirodenii. Am observat ca bucatarul a inlocuit aici ghimbirul cu varza alba si morcovi, ceea ce nu e rau deloc si ii da un gust deosebit. Nu am mancat niciodata Ma Yi Shang Shu in aceasta combinatie si am observat ca fiecare tara combina ingredientele in anumite cantitati, uneori inlocuind ingredientele originale; am descoperit astfel gusturi si valente noi ale acestui preparat", a continuat el. "Ma bucur enorm cand descopar inca o varianta de succes a preparatului, adaptata la specificul tarii in care calatoresc."
Am profitat de faptul ca incepuse sa se entuziasmeze descriind "furnicile" pe care tocmai le savuram si care astfel pareau si mai bune.
Ati avut vreodata senzatia aceasta? Atunci cand bucatarul care a preparat mancarea, dar in cazul nostru Cheng il inlocuia cu brio, descrie ingredientele si modul lor de mixare, preparatul pare mai bun...cel putin asa se intampla cu mine, iar acest Ma Yi Shang Shu a carui denumire originala abia incepusem sa o invat si sa imi placa pronuntia lui era tot ce mancasem eu mai bun vreodata alaturi de o delegatie straina sau la o intalnire de business.
Pentru ca nu ma saturasem am mai comandat o portie noua si l-am rugat pe Cheng, aratand catre preparatul inca neatins, sa imi spuna si mie de unde vine denumirea "furnici in copac".
"Vezi tu, Catalin", imi spuse el, aproape negresind pronuntia numelui, "noi, chinezii avem o aplecare catre tot ce inseamna filosofie si simbolistica. Pentru noi felurile de mancare nu sunt doar feluri de mancare, sunt si un prilej de aducere aminte ca nu suntem singuri pe aceasta lume si ca in jurul nostru exista un numar mare de universuri, unele observabile, altele invizibile ochiului liber. Fauna si flora reprezinta universurile primordiale pentru aceasta planeta care, la momentul cand a fost ea definitivata in integralitatea ei, le-a avut pe amandoua din belsug. Ciclurile celor cinci chi de care iti vorbeam a facut ca la un moment dat, pe parcursul evolutiei planetei, sa aparem si noi, oamenii, si sa intervenim asupra ei, aducand-o la nivelul la care este acum".
Translatorul nu apucase deloc sa manance in timp ce eu terminam deja a doua portie...
"Ma Yi Shan Shu se numeste astfel pentru ca bucatile de carne tocata care se lipesc de spaghetele pe care tu le vezi doar ca pe un alt ingredient seamana in conceptia si imaginatia noastra cu niste furnici care se urca in copac. De aici si denumirea. Asta nu inseamna ca nu avem si feluri de mancare ce contin insecte...". Spunand asta a schitat un zambet apoi figura i se intrista - "de fapt diversitatea bucatariei traditionale chineze este generata in primul rand de saracia oamenilor care au fost nevoiti sa caute in orice planta sau insecta o sursa de hrana...".
S-a oprit. Le-a spus ceva conationalilor lui si au inceput si acestia sa rada, uitandu-se la mine. Apoi Cheng mi s-a adresat din nou:
"Le-am spus ca macar pentru acest Ma Yi Shang Shu de la Wu-Xing si tot ne vom intoarce in Romania pentru a face business cu voi!"
Mai vrea cineva Ma Yi Shang Shu de la Wu-Xing?
Dupa ce ne-am intors la birou si au incheiat contractul cu noi, i-am condus pe chinezi la aeroport. Avea sa se dovedeasca cea mai profitabila afacere pentru noi...multumita si retetei de "furnici in copac" de la Wu-Xing, noua vedeta a pauzelor de masa ale firmei.
Acum, dupa doua luni de la acea zi colegii de birou imi spun Wu-Xing si nu pentru ca am invatat intre timp chineza ci pentru ca in fiecare pauza de pranz ii intreb "Mai vrea cineva Ma Yi Shang Shu de la Wu-Xing?".
Porecla mea a devenit atat de utilizata incat, daca cineva se incurca in rezolvarea unei sarcini si nu stie cum sa o duca la capat, raspunsul celui pe care il roaga sa il ajute e simplu: "Intreaba-l pe Wu-Xing. Wu-Xing stie!"
E drept, stiam, dar parca prea mult Ma Yi Shang Shu imi strica si mie...ce-ar fi sa incerc niste...ia sa deschid meniul online al restaurantului..."Salata cu urechi de lemn"?
Carui copac i-au mai retezat chinezii astia urechile??? Lasa ca ma invata Cheng si semnificatia acestui preparat...trebuie sa vina din nou saptamana viitoare in Romania.
Carui copac i-au mai retezat chinezii astia urechile??? Lasa ca ma invata Cheng si semnificatia acestui preparat...trebuie sa vina din nou saptamana viitoare in Romania.
Articol scris pentru Super-Blog 2016.
Mă repet, foarte bună povestea cu chinezii şi nu pun la îndoială deloc experiența cu Wu-Xing, eu când ajung la ei am impresia că e raiul pe pământ. 😂 Cu tot cu urechi. :P
RăspundețiȘtergereMultumesc! Probabil nu degeaba si-au ales numele astfel... :-)
RăspundețiȘtergereFoarte tare :). Sper ca n-o sa ramai cu porecla aia :).
RăspundețiȘtergere:-)) multumesc! Nu...sigur nu voi ramane... Astept de fapt sa vad daca raman sau nu. ;-)
Ștergere